joi, 19 august 2010

Pilula roz-trombon


See how Viagra fixes erectile dysfunction!

Viagra is a medicine you need!

Want a penis enlargement product that works? We offer fast and safe penis enlargement with our penis extender and penis enlargement pills.


Despre minunile pilulei albastre nu vă pot povesti nimic concret, deocamdată.
Însă dacă voi continua să primesc prin e-mail astfel de îndemnuri convingătoare să-mi tratez disfuncţia erectilă ori să-mi măresc penisul şi dacă realităţile vieţii or să-mi pretindă tot mai imperios să fiu bărbată ca Zoe, cine ştie?, într-un moment de slăbiciune aş putea să recurg la pilulă ca să-mi salvez onoarea.

Nici despre pilula roz nu ştiu mare lucru. Cică, spre deosebire de cea albastă, pentru bărbaţi, care activează circulaţia pelvină în vremuri de criză, varianta pentru femei ar fi în realitate un antidepresiv care activează centrul plăcerii de pe scoarţa cerebrală. Cum era de aşteptat, s-au găsit cârcotaşi care acuză companiile farmaceutice de înşelăciune, argumentând că o cină romantică ar avea fix acelaşi efect ca pastila roz.


Creată de Dumnezeu, presupun că Eva era perfectă. Presupun de asemenea că după ce-a poftit şi a păcătuit, perfecţiunea i s-a ştirbit. Nu ştiu dacă s-a-ngrăşat, dacă a năpădit-o celulita, dacă a făcut guşă sau aripioare, dacă i-a crescut păr pe picioare ori dacă a fost învinsă şi ea de gravitaţie, însă de bună seamă că Adam, perfect şi el la început, era nepriceput când venea vorba de psihologia feminină. Dacă Evei i-ar fi trecut prin cap să-l întrebe: Honey, crezi că par grasă în blana asta de urs?, putem opina că Adam i-ar fi răspuns senin că da, e doar o idee mai mică decât ursoaica răposată. La fel cum, dacă l-ar fi întrebat de i se pare şi lui că i s-a lăsat guşa, Adam i-ar fi răspuns naiv şi sincer că da, începe să semene tot mai mult cu pelicanul de baltă.

Peste milenii, bărbaţii aveau să devină experţi în liftingul de libidou al partenerelor, cu mult înainte de inventarea pilulei roz. Adam ar fi astăzi de râsul curcilor cu răspunsurile lui fruşte.
Căci care bărbat în ziua de azi, întrebat de consoartă dacă i s-a îngroşat cumva talia, n-ar sări instantaneu cu replica taliei de viespe? Sau, întrebat dacă nu cumva găseşte că i s-a hodorogit vocea de la tutun, n-ar scoate urgent din mânecă legenda privighetorii?
Gambe groase? Nicidecum! Picioare de gazelă.
Guşă? Nuuuuuuuuu! Gâtlej de lebădă.
Lenşă ca un trântor? Nici gând! Harnică precum furnica.
Ţeapănă ca un hipopotam? Ferească Dumnezeu! Graţioasă ca o felină.

Veţi fi observat deja că în esenţă, libidoul femeilor n-are nevoie de pilule roz ca să se îmbăţoşeze, ci de un bărbat cu minime cunoştinţe de zoologie şi de câteva acorduri de trombon.
Bărbatul poate să nu se spetescă prea tare cu câştigatul pâinii zilnice dacă atunci când intră pe uşă scoate din traistă în loc de alimente, două-trei complimente, căci un boboc şi-un compliment la momentul şi locul potrivit ţin de foame mai bine decât o masă copioasă în 90% din cazuri.

Excepţie fac femeile care după un bilanţ lucid al însuşirilor proprii sesizează dezacordurile trombonului şi când să înghită complimentele bagă de seamă că ele arată ca o porţie de cartofi prăjiţi îmbibaţi în ulei, ca o gogoaşă burtoasă, pufoasă şi nesănătoasă. Aşa că renunţă la complimentele şi suplimentele alimentare şi la pilula roz-trombon şi serveşte o salată de rucola, sănătoasă, verzuie şi uşor amăruie.

miercuri, 18 august 2010

A dream come true

De la draga şi minunata Wind , căreia îi mulţumesc descăciulată şi onorată, am primit un premiu la care visez, ştiţi bine, de când m-am iţit în blogosferă. rindu

Dacă n-aţi fi fost voi, distinşii mei cititori, visul meu ar fi mucegăit prin vreun colţ al minţii, aşa că se cuvine să împărţim frăţeşte şi aurul şi laurul.

Voilà!

joi, 12 august 2010

Goga

La noi sunt codri verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă;





La noi atâţia fluturi sunt,


Şi-atâta jale-n casă.



joi, 5 august 2010

Femei, idei şi zmei

Eşti feministă?
Întrebarea mi-a blocat dumicatul la jumatea drumului şi mi-a condimentat neaşteptat cina. Căprescu pune întrebări bruşte, face afirmaţii abrupte, schimbă traiectoria subiectelor cu viteză năucitoare, te lasă cu concluzia în gât şi te târăşte printre subiecte care îţi fac creierul măciucă. Trece prin şanţurile dintre circumvoluţiunile tale ca un soldat prin tranşee, nu lasă nimic neexplorat, neevaluat, netreierat.

Cred că nu sunt feministă pentru că sunt egoistă, i-am răspuns.

Completez că n-am energia necesară să mă iau la trântă cu ideologii sau filozofii măreţe, că mă mulţumesc să-mi apăr propria morală, propria libertate.
Cred că m-aş bate cu Zmeul cel Rău, totuşi, pentru mama şi câteva femei apropiate din familie (mai puţin două-trei mătuşi care-şi merită soarta), plus câteva prietene.
Celelalte femei sunt, din păcate, pe cont propriu.
Teoretic îmi pasă şi de amărâtele din tribul Mursi, însă practic, nu mi-aş lăsa casa şi masa pentru vreo ideologie fulgurantă sau vreo misiune halucinantă, fie ea feministă, umanistă sau oricum altminteri, pentru că nu sunt în stare să-mi încleştez falangele pe vreun steag şi să îndemn poporul la luptă. Cu această neputinţă în traistă nu pot fraterniza cu Ioana d'Arc ori Ecaterina Teodoroiu ci mai curând cu şoricelul Jerry, care se descurcă şi el, la faţa locului, cum poate, în confruntările cu motanul Tom.

Dacă drepturile politice ale femeilor ar fi fost lăsate în seama uneia ca mine, de bună seamă că Evita Peron sau Madeleine Albright ori Margaret Thatcher ar fi rămas în veci anonime, iar Elena Udrea n-ar mai fi transpirat azi implementând frunza turistică ci fierbând la ciorba de cocoş cu leuştean.

Îmi scot căciula în faţa capetelor care zămislesc astfel de idei şi se avântă apoi în luptă, ca nişte zmei, pentru libertăţile mele şi alor mei.
Azi mă descăciulez pentru egalitatea dintre bărbaţi şi femei.